Despre rezultatele EXIT – POLL-ului realizat de CURS – Avangarde în secțiile de vot din România la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019

Performanța institutelor care realizează EXIT – POLL-uri se măsoară, în esență, prin analiza diferențelor dintre estimările sondajului la urne, prezentate în seara votului, și rezultatele numărătorii voturilor efectuate de către BEC.

De regulă, cei mai utilizați patru indicatori de măsurare a performanței unui EXIT – POLL la alegeri parlamentare sau europarlamentare se referă la estimarea partidelor sau forțelor politice care depășesc pragul electoral, adică  „promovează” în parlamentul pentru care candidează; stabilirea ierarhiei sau poziției deținute în lista partidelor care se califică pentru noul parlament; încadrarea în marja maximă de eroare stabilită și acceptată; realizarea unei medii procentuale a abaterilor cât mai mici, în cadrul marjei maxime de eroare acceptate.

Pe scurt, în cadrul EXIT – POLL-ului CURS – Avangarde rezultatele publicate în seara votului, pentru orele 21.00, susțin constatările care urmează:

1. Estimarea sau identificarea partidelor care depășesc pragul electoral a fost corectă, în acord cu rezultatele BEC, pentru secțiile din țară. Astfel, au intrat în parlament, adică au obținut peste 5% din voturile exprimate partidele PNL, PSD, Alianța 2020 USR – PLUS, Pro România, PMP și UDMR. Nu au intrat în parlament partidul ALDE (care în sondajele preelectorale depășea acest prag), partidele UNPR, PRODEMO, PRU, PSR, PSDI, BUN și cei trei candidați independenți, care în sondajele preelectorale ale CURS obțineau scoruri mult sub acest prag.

Prezentăm în continuare tabelul cu rezultatele Exit-Poll-ului comparativ cu rezultatele BEC pentru secțiile din țară.

Evident că această comparație nu include rezultatele obținute în secțiile din străinătate, care confirmă totuși ierarhia obținută pentru votul din țară, dar cu valori ușor crescute pentru USR-PLUS, PNL și PMP.

2. Ierarhia partidelor intrate in parlamentul European, ca și cea a partidelor si candidaților independenți care nu au intrat în parlamentul European au fost estimate corect. Faptul că două partide, PNL și PSD au fost situate pe primul loc în sondaje este unul normal deoarece procentele obținute erau prea apropiate (la două zecimale) pentru a le ierarhiza și anunța în acel moment câștigătorul, fiind cum spun americanii ”to close to call”. Așadar nu este indicat să se precizeze câștigătorul într-o astfel de situație, așa cum se recomandă, de altfel, în studiile de specialitate, după ce în multe sondaje realizate de-a lungul timpului a fost anunțat greșit un câștigător, care nu a fost confirmat de numărarea voturilor. Tot aici trebuie să menționăm și că pozițiile 5 și 6, UDMR și PMP, sunt în ordine inversă, la distanță de două zecimale.
3. Încadrarea în marja maximă de eroare asumată, calculată la +/-2.5%, pe baza luării în considerație a numărului de interviuri (peste 22.000 de chestionare aplicate), ponderea refuzurilor de a răspunde (18%) și diferite disfuncționalități cum sunt refuzurile unor șefi de secții de a accepta intervievatorii în zona secției de votare, schimbarea unor secții de vot în ultimul moment din cauza inundațiilor etc.

Cea mai mare abatere apărută este cazul USR-PLUS care a obținut un scor mai mic cu 2.48% decât procentul exprimat, respectiv aproape egal cu marja maximă de eroare acceptată, la un nivel de încredere de 95%.

4. În fine, media agregată a abaterilor rezultatelor pe partide față de rezultatele BEC este de 1.1%, ceea ce arată o estimare corectă, dovedind profesionalismul celor două institute de sondare. Aceste rezultate infirmă aprecierile unor experți sau sociologi care au pretenții exagerate de la sondaje în ceea ce privește precizia estimărilor, dar sunt foarte toleranți în alte situații, cu rezultatele numărătorii datelor de către partide, de pildă, care ori nu sunt identice cu cele ale BEC, ori nu ajung la finalizarea rezultatelor.