2000 a fost anul de vârf al sondajelor de opinie din România. Presiunea pe sondajele de opinie nu era cauzată numai de pierderea previzibilă a alegerilor de către CDR 2000 şi ascensiunea PRM, cât mai ales de intrarea în lupta pentru funcţia de preşedinte a unor candidaţi puternici, cu renume, precum Ion Iliescu, Theordor Stolojan, Mugur Isărescu, Petre Roman, Teodor Meleşcanu, Gheorghe Funar şi mai ales a lui Corneliu Vadim Tudor. Principalele institute de sondaje de opinie implicate au fost: CURS/CSOP, INSOMAR şi IMAS. Aşa cum rezultă din analiza rezultatelor sondajelor la urne publicate la ora 21.00 în ziua alegerilor CURS a oferit cele mai apropiate rezultate în ceea ce priveşte criteriile de performanţă, respectiv ierarhia, abaterea medie şi abaterea maximă, aşa cum au fost ele publicate.
Pentru a obţine o evaluare cât mai exactă a tendinţelor de prăbuşire a CDR şi ascensiune a PRM şi mai ales a lui CV Tudor, CURS a efectuat în perioada septembrie-noiembrie, în colaborare cu CSOP sau singur, 6 sondaje de opinie reprezentative plus exit-poll-ul din 26 noiembrie, pentru turul I al alegerilor prezidenţiale.
Rezultatele care atestă estimarea corectă a scăderii PSD şi a lui Ion Iliescu, prăbuşirea la 6% a CDR şi mai ales creşterea opţiunilor de vot pentru PRM şi CV Tudor la 20%, respectiv 27,5% au fost prezentate în ziarul Adevărul din 24 noiembrie şi sub forma unui tablou sintetic în 30 noiembrie 2000.
După anul 2000 prezicerea rezultatelor alegerilor pe bază de sondaje de opinie a devenit tot mai dificilă, mai ales pentru cele privind turul II al alegerilor prezidenţiale, când intenţiile de vot au suportat schimbări până în ziua votului inclusiv.
Sondajele pentru primul tur al alegerilor, fie cele preelectorale, fie sondajele la urne, au furnizat estimări corecte, mai precise în cazul exit-poll-urilor.
Astfel rezultatele sondajelor preelectorale şi la urne realizate de CURS pentru primul tur al alegerile parlamentare şi prezidenţiale au fost confirmate de cifrele oficiale date de BEC, aşa cum se arată în Adevărul, 3 decembrie 2004.
Multe semne de întrebare au fost ridicate în mass-media şi în 2009. Din nou, în primul tur sondajele preelectorale şi cele la urne au dat estimări corecte.
Un sondaj preelectoral realizat de CURS pentru Evenimentul Zilei, pentru alegerile prezidenţiale din primul tur, pentru care ziarul a fost acuzat de „păcăleală” au fost confirmate de BEC, aşa cum sunt prezentate datele de către Beneficiar.
Turul II al alegerilor prezidenţiale din 2004 şi din 2009 a ridicat atât probleme metodologice cât şi de comunicare / prezentare a rezultatelor sondajelor.
De aceea a fost nevoie de o corelare mai susţinută a sondajelor de opinie cu sondajele la urne. Chiar şi aşa, rezultatele din turul doi al alegerilor prezidenţiale din 2004 şi 2009 au fost atât de apropiate încât în 2004 institutele care au efectuat exit-poll-uri au dat egalitate pentru cei doi, creând nemulţumirea câştigătorului, iar în 2009 s-a stabilit o ierarhie deşi diferenţele de câteva zecimale între cei doi candidaţi încălcau regula de prezentare admisă, fiind „to close to call” ca să cităm o recomandare din studiile de specialitate. Dacă în 2004 câştigarea alegerilor a putut fi uşor explicată prin aducerea „pe ultima sută de metri” a unui electorat mobil spre secţiile de votare suplimentare, în 2009 problema este legată de câştigarea alegerilor în ţară (unde s-au realizat exit-poll-urile) de către Mircea Geoană şi câştigarea alegerilor pe total votanţi, după unirea voturilor din străinătate, de către Traian Băsescu. Un singur sondaj la urne, cel realizat de CSOP/IREX, a ţinut seama, se pare, de această situaţie. Oricum, cel mai corect era ca, pe baza datelor de sondaj obţinute, care arătau o diferenţă de zecimale, cei doi candidaţi să fie consideraţi la egalitate, atât de către cei care-l arătau câştigător pe M. Geoană, cât şi de către cei care-l vedeau câştigător pe T. Băsescu. Oricum analişti şi ziarişti au exprimat îndoieli în legătură cu câştigătorul alegerilor, iar unii politicieni continuă să comenteze sau să conteşte rezultatul şi în 2018.
Pentru alegerile din tuul II, lupta politică a devenit mai intensă, mai ales după confruntarea directă între „candidaţii din finală”.
Exit-poll-urile CURS pentru alegerile din 2009 au fost considerate, mai ales pentru primul tur, cel mai apropiate de rezultatele reale ale votului la urne. O comparaţie între exit-poll-urile realizate la alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României apărută în Jurnalul Naţional 11.12.2009 sub semnătura Gabriela Antoniu arată, din nou, acurateţea estimărilor CURS.
În ultima perioadă, respectiv 2012, 2014 şi 2016, estimarea cu precizie prin sondaje de opinie a rezultatelor electorale s-a bazat, în esenţă, pe Exit-poluri.
CURS a publicat puţine sondaje preelectorale, acestea fiind realizate înainte de alegeri dar aveau ca scop fundamentarea unor strategii de campanie sau vizau fundamentarea şi calibrarea eşantionării pentru exit – polluri. Aşa s-a întâmplat cu sondajele preelectorale efectuate de CURS pentru alegerile locale din 2012. Exit – pollurile pentru alegerile locale pe Bucureşti şi cele 6 sectoare precum şi pentru Municipiul Craiova (realizate pentru Realitatea Media) au estimat corect câştigătorii, fiind confirmate de rezultatele BEC.
La nivel naţional, Consorţiul CURS – AVANGARDE a realizat patru Exit-poll-uri pe baza cărora a publicat estimări de mare acurateţe, în marjele maxime de eroare acceptate, îndeplinind principalele criterii de performanţă în domeniu.
Astfel, Exit-poll-ul pentru alegerile europarlamentare realizat pentru TVR a estimat corect ierarhia pentru primele 7 partide sau alianţe politice, obţinând o medie a abaterilor (faţă de rezultatele BEC) de numai 0,7%, aşa cum rezultă şi din Raportul sintetic publicat pe site-urile celor două institute.
Momentul alegerilor prezidenţiale din 2014 a însemnat pentru instituţiile de profil testul suprem, asemănător celui oferit de marele cutremur pentru rezistenţa clădirilor, prin care se validează sau nu competenţa şi expertiza profesională a specialiştilor din proiectare şi construcţii. De această dată a fost testul pentru realizatorii de sondaje de opinie. De altfel, presiunea puternică a mass mediei în ceea ce priveşte câştigătorul alegerilor, interesul foarte mare al votanţilor potenţiali care, până la urmă, au asigurat o prezentă la urne masivă, ca şi scandalul românilor din diaspora care se plângeau că nu pot vota au ridicat semne de întrebare întemeiate în legătură cu câştigarea alegerilor prezidenţiale de premierul Victor Ponta, care nu a găsit o soluţie satisfăcătoare pentru facilitarea votului pentru românii din afara ţării etc.
Exit – poll-ul pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale nu a produs surprize, el fiind câştigat, aşa cum arătau toate sondajele preelectorale, de către Victor Ponta, la o distanţă de circa 10% faţă de următorul candidat. Întrebarea majoră era dacă în turul 2 se poate recupera acest dezavantaj şi mai ales dacă exit-pollurile vor surprinde această posibilă schimbare.
Rezultatele din turul 2 al alegerilor prezidenţiale au fost corect estimate, cele mai apropiate de cifrele finale date de BEC fiind, din nou cele ale consorţiului CURS – AVANGARDE. Prezentăm în continuare, câteva comentarii publicate de către realizatorii sondajului la urne pe site-urile CURS şi AVANGARDE, precum şi în Raportul sintetic prezentat pentru TVR1, beneficiarul cercetării. [https://www.dcnews.ro/exit-poll-curs-avangarde-precizari-dupa-alegerile-preziden-iale-2014_460444.html]
Anul 2016 a adus ultimele confirmări publice ale profesionalismului celor 2 institute. În ceea ce priveşte Exist-pollul CURS – AVANGARDE, realizat cu ocazia alegerilor locale din iunie, pe Bucureşti, pentru funcţia de primar general, consilieri generali şi primari de sector, acesta a produs cele mai exacte estimări ale votului la urne, inclusiv pe sectoarele capitalei, acolo unde alte institute nu au nimerit câştigătorul. [https://www.romaniatv.net/curs-avangarde-cel-mai-precis-exit-poll-pentru-alegerile-locale-din-5-iunie_298050.html]
Iată datele Exist-pollului CURS – AVANGARDE din 5 iunie 2016 comparativ cu datele BEC aşa cum au fost ele prezentate pentru beneficiar (PSNEWS în parteneriat cu Antena 3) şi pe site-urile celor două institute, atât pentru alegerile locale cât şi pentru cele parlamentare.
Alegerile parlamentare din 2016 au oferit o altă ocazie pentru exit-pollul realizat de CURS-AVANGARDE de a publica estimări exacte, rezultatele pentru unele partide fiind oferite cu diferenţe de 0.0 (procente ca în cazul PMP pentru Senat), 0.1, 0.2, 0.3, 0.4 procente, aşa cum rezultă din datele publicate atunci.
