Sondaj CURS – București, noiembrie 2025
Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS (www.curs.ro) a realizat un sondaj pe un eșantion reprezentativ de 1100 de persoane adulte, cu vârsta de minimum 18 ani, rezidente în București. Eșantionul a fost constituit probabilist, multistadial și stratificat, asigurându-se reprezentativitatea pe principalele criterii socio-demografice. Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost colectate față în față, la domiciliul respondenților, în perioada 3–14 noiembrie 2025, iar rezultatele au fost ponderate conform structurii pe vârste a populației Capitalei, bazată pe datele INS.
Percepția direcției în care se îndreaptă Bucureștiul
În ceea ce privește evaluarea direcției generale a orașului, majoritatea bucureștenilor consideră că lucrurile merg într-o direcție greșită. Peste jumătate dintre respondenți, 55%, exprimă această opinie, în timp ce 41% apreciază că orașul se îndreaptă într-o direcție bună. Doar 4% dintre participanți nu au avut o opinie formată. Rezultatele indică un climat public în care predomină percepțiile critice, dar și existența unui segment semnificativ al populației care vede evoluții pozitive.
Intenția de vot pentru Consiliul General al Municipiului București
Opțiunile declarate pentru Consiliul General arată o competiție strânsă între primele patru formațiuni politice. PSD este la 22%, urmat foarte aproape de USR cu 21% și de PNL cu 19%. AUR obține 18%, iar restul partidelor sunt situate între 2% și 5%. Configurația sugerează un peisaj politic echilibrat, în care nicio formațiune nu se detașează clar.
Certitudinea participării la vot
Certitudinea exprimată privind participarea la alegeri este ridicată. Peste jumătate dintre respondenți, 57%, declară ferm că vor vota, acordând nota maximă, iar alți 9% se declară foarte probabil participanți. Doar o minoritate de 3% afirmă că nu vor merge la vot. Aceste date arată un interes electoral solid și o potențială mobilizare ridicată în rândul populației Capitalei.
Opțiunea pentru funcția de Primar General al Capitalei
În preferințele pentru Primarul General, primul loc este ocupat de Daniel Băluță, cu 27%, urmat de Ciprian Ciucu și Cătălin Drulă, ambii cu câte 22%. Anca Alexandrescu se situează la 15%, în timp ce candidații noi sau independenți obțin scoruri mai reduse, între 2% și 5%. Printre aceștia se remarcă George Burcea, un candidat recent intrat în competiție, care înregistrează deja 2%. Prezența sa în opțiunile electoratului, deși modestă, indică un început de vizibilitate electorală în condițiile unei candidaturi aflate încă la debutul expunerii publice. În ansamblu, intenția de vot arată o competiție echilibrată între primele poziții, fără diferențe imposibil de recuperat în dinamica unei campanii electorale.
Candidatul cu care respondenții nu ar vota în niciun caz
În privința gradului de respingere, cel mai ridicat nivel îl înregistrează Anca Alexandrescu, menționată de 28% dintre respondenți. Urmează Virgil Zidar, cunoscut ca Makaveli, cu 20%, și Cătălin Drulă, cu 17%. Candidații partidelor tradiționale prezintă niveluri mai reduse de respingere. Acest indicator arată limitele de acceptabilitate ale fiecărui candidat în rândul electoratului și conturează potențialul fiecăruia în contextul unui scrutin cu un singur tur.
Principala problemă a Bucureștiului
În privința problemelor identificate în oraș, traficul rutier se află pe primul loc, fiind menționat de 20% dintre respondenți. Imediat după acesta se situează funcționarea spitalelor de stat, indicată de 19%, urmată de rețeaua de termoficare cu 18%. Corupția din administrația locală este menționată de 13%, iar poluarea aerului de 7%. Distribuția acestor răspunsuri arată că temele legate de infrastructură și servicii publice rămân în centrul preocupărilor bucureștenilor.
Așteptările față de viitorul primar al Capitalei
În ceea ce privește direcția dorită pentru administrația locală, majoritatea respondenților, 56%, își exprimă preferința pentru o schimbare, în timp ce 39% ar dori continuarea direcției actuale. Această distribuție sugerează existența unor așteptări diferite în rândul populației, cu o tendință majoritară orientată spre reconfigurarea abordării administrative viitoare.
Evaluarea performanței foștilor primari generali
În rândul foștilor primari generali, Traian Băsescu este perceput drept cel mai performant de 27% dintre respondenți, urmat de Gabriela Firea cu 25% și de Nicușor Dan cu 21%. Celelalte administrații sunt evaluate la niveluri mult mai reduse. Aceste rezultate arată că memoria administrativă a publicului este împărțită între trei figuri politice care au marcat perioade diferite din evoluția orașului.
Concluzii
Datele sondajului conturează un tablou electoral competitiv și un context public dominat de preocupări privind infrastructura și serviciile esențiale. Percepția predominant critică asupra direcției orașului coexistă cu o mobilizare declarată ridicată pentru participarea la vot. În privința opțiunilor politice, principalele formațiuni și candidați se află într-o competiție strânsă, fără diferențe definitive, iar apariția unor candidați noi, precum George Burcea, arată că scena electorală rămâne dinamică. Evaluările foștilor primari și așteptările față de viitorul edil sugerează o populație atentă la performanța administrativă și interesată de evoluția orașului în următorii ani.
Despre CURS
Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS este cel mai vechi institut de cercetare sociologică din România, cu o experiență de peste cinci decenii în sondaje și analize sociale. De-a lungul timpului, CURS a documentat constant schimbările din societatea românească prin studii de opinie publică, cercetări electorale și exit poll-uri la toate rundele de alegeri.
Metodologiile utilizate respectă standardele internaționale de calitate, iar rețeaua proprie de intervievatori acoperă toate regiunile țării, inclusiv comunitățile greu accesibile. CURS este membru ESOMAR și colaborează cu instituții publice, organizații neguvernamentale și parteneri internaționali.
CURS nu este doar un furnizor de date, ci un partener care, prin fiecare studiu, spune povestea reală a României.
Lasă un răspuns