Despre rezultatele EXIT-POLL-urilor efectuate de institutele CURS-AVANGARDE pentru alegerile locale din 27 septembrie 2020

1. Precizări metodologice

Numărul secțiilor de votare și numărul alegătorilor intervievați au fost – 120 de secții distribuite proporțional cu numărul de votanți pe cele 6 sectoare în cadrul Municipiul București, 35 de secții de votare în Municipiul Craiova și 30 de secții de votare în Municipiul Constanța.

Selectarea secțiilor de vot incluse în eșantion s-a efectuat cu pas statistic calculat la o prezență de vot estimată la 40% din electorat.

Numărul de votanți care au fost intervievați a fost de peste 13.000 în cazul Municipiului București (distribuit proporțional pe sectoare), peste 5.000 de votanți în Municipiul Craiova și circa 4.000 în Municipiul Constanța. Deci au fost intervievați în total peste 22.000 de alegători.

În realizarea cercetării au fost implicate circa 500 de persoane (circa 400 de operatori de interviu, 30 de operatori call-center, 20 de coordonatori de teren și 15 experți).

Marjele de eroare calculate și asumate pentru cele 3 municipii și cele 6 sectoare din București au luat în calcul, pe de o parte, numărul de votanți intervievați în fiecare caz, și, pe de altă parte, influența unor facturi disfuncționali precum numărul votanților care au refuzat să răspundă, dificultăți ale unor operatori de interviu în a discuta cu votanții chiar la ieșirea din sala de vot, înlocuirea de ultim moment a unor operatori de interviu etc.

Prin urmare, la marjele de eroare calculate, în funcție de numărul de votanți intervievați,  s-a adăugat o marjă de circa +-0,5%  cauzată de factorii disfuncționali amintiți, în principal de ponderea mare, de peste 25% în unele cazuri, a refuzurilor de a răspunde la chestionar[1].

Toate marjele de eroare stabilite sunt asumate la un nivel de încredere de ±95%, ceea ce înseamnă că în cinci cazuri dintr-o sută sunt acceptate erori de eșantionare. Menționăm că abaterile se calculează la nivel de procent, respectiv la scorul obținut de fiecare candidat, persoană sau partid și nu la distanța dintre procente, cum greșit se mai invocă în mass-media, deși la ecarturi marja de eroare se calculează altfel. O astfel de abordare face ca în loc să se vorbească, de exemplu, de o abatere de ±2-3% să se invoce predicții exagerate cu diferențe chiar și de 10 procente, deși abaterile care contează sunt cele situate în afara marjei de eroare pentru fiecare candidat, sau în afara marjei de eroare calculată la nivel de ecart sau distanță, procedeu utilizat uneori în SUA unde contează doar doi candidați, pe când în România locul doi ne apare într-o ierarhie cu mai mulți candidați. A se vedea în acest sens Anexa 1, Anexa 2 unde analizele exit-poll-urilor arată nu numai depășiri mari ale marjei de eroare, de până la 10%, dar și prezicerea greșită a câștigătorului în diferite state din SUA, chiar la nivelul alegerilor prezidențiale.

Principalele criterii de evaluare a performanței Exit-Poll-urilor realizate în cele trei municipii, respectiv București, inclusiv cele 6 sectoare, Craiova și Constanța la care ne referim,  sunt:

– este identificat sau estimat câștigătorul;

– estimarea ierarhiei candidaților pentru funcția de primar, de municipiu și de sectoare;

– estimarea ierarhiei partidelor în funcție de ponderea consilierilor municipali și consilierilor de sector;

– încadrarea în marjele maxime de eroare stabilite;

– abaterea sau media abaterilor rezultatelor oferite de sondajele la urne față de cele oferite de BEC.

Aceste criterii sunt în general cele mai utilizate în analiza performanței institutelor implicate în realizarea sondajelor la urne.

2. Rezultate EXIT-POLL-uri alegeri locale 2020

Datele la care ne referim în analiza prezentată în continuare sunt cele publicate în seara zilei votului, la orele 21.00, preluate în mass-media, precum și cele finale, publicate seara, mai târziu, dar care, practic nu sunt analizate în mass-media. Din fericire, rezultatele pe cele două momente sunt similare, nu diferă semnificativ, respectiv constatările pe care le prezentăm în continuare sunt general valabile.

În cazul alegerilor de primar criteriul identificării câștigătorului funcției de primar este considerat cel mai important deoarece această funcție este percepută ca fiind esențială pentru dezvoltarea locală și viața comunității, confirmând zicala „învingătorul ia totul”.

Prezentăm în continuare concluziile rezultatelor publicate de CURS-AVANGARDE pe baza sondajelor la urne. Tabelele cu datele de sondaj la urne publicate la orele 21.00 și estimările finale arată, în esență, că:

1) s-a estimat corect câștigătorul funcției de Primar General, de Primar al municipiului Craiova și de Primar al municipiului Constanța. Primarul General a fost estimat cu o abatere semnificativă, dar primarii municipiilor Constanța și Craiova au fost estimați cu mai mare precizie, practic, chiar cu scorul luat la numărătoare. Invocarea distanței dintre candidați nu are relevanță dacă nu se iau în considerare rezultatele BEC și marja de eroare stabilită. De fapt, practic, distanța dintre locul 1 și 2 se reduce la 2,4%, dacă se scad cele 5 procente de la locul 1, conform datelor BEC și 2,6 procente ale marjei de eroare;

2) s-a identificat corect ierarhia cu locurile obținute de candidații la funcția de primar general și de primar municipal. Chiar și candidatul contestatar de pe locul doi a fost estimat cu mai puțin de 1% față de scorul obținut după numărătoarea voturilor;

3) cele mai multe scoruri obținute s-au încadrat în marja maximă de eroare de 2,6% stabilită pentru funcția de primar general și de primari de municipiu. Abaterile nu se referă însă la distanța dintre candidați deși se întâlnesc astfel de abordări, mai ales în SUA, unde sunt de regulă doi candidați. Dacă ne referim la marja de eroare calculată la diferențe sau la distanța dintre candidați abaterile sunt mai mici, marja de eroare admisă fiind, de regulă, mai mare, deoarece se iau în calcul marjele de eroare ale ambilor candidați;

4) datele se încadrează într-o medie mică a abaterilor, a diferențelor care se referă la toți candidații, persoane și partide, față de datele publicate de BEC (dacă se defalcă datele pentru candidații și partidele incluse la „altul”, media abaterilor este și mai mică);

5) deși s-a stabilit corect ierarhia candidaților pentru câștigarea funcției de primar general și de municipiu, în cazul locurilor unu, procentul obținut de candidatul la Primăria Generală din București depășește ușor marja maximă de eroare stabilită.

În cazul alegerilor de Consilieri Generali sau Municipali rezultatele exit-poll-urilor din cele trei orașe arată că, practic, s-au impus trei partide, respectiv la Consiliul General al municipiului București și la Consiliul municipiului Craiova s-a impus pe primele locuri Partidul Social Democrat care a obținut votul a circa o treime din electoratul acestor orașe, iar la Constanța s-a impus Partidul Național Liberal. Alianța USR-Plus s-a impus pe locul doi deși a fost foarte aproape, în Exit-Poll-uri fiind dată la egalitate cu PNL care a câștigat primul loc.

Așa cum arată datele de sondaj privind performanța obținută de partide la alegerile pentru funcțiile de consilieri municipali menționăm că:

1. a) s-a stabilit corect partidul câștigător în cele trei municipii;
2. b) s-a identificat corect ierarhia de pe locurile 1 și 2, dar și ordinea celorlalte partide, cu mici abateri de poziție, determinată doar de diferențe de zecimale;
3. c) cele mai multe dintre scorurile obținute s-au încadrat în marjele maxime de eroare stabilite de 2,6%, 2,0% și 2,1%;
4. d) datele se încadrează într-o medie mică a abaterilor dintre media scorurilor partidelor din sondaje și media rezultatelor date de BEC;
5. e) există totuși cazuri de diferențe între procentele cu care au fost creditate de Exit-Poll-uri și datele publicate de BEC , dar acestea nu pun în discuție pertinența rezultatelor și nu afectează semnificativ performanța partidelor, rezultatele înscriindu-se în logica voturilor acordate de populație.

În concluzie, rezultatele obținute de EXIT-POLL-urile CURS-AVANGARDE arată și confirmă, și de această dată, profesionalismul celor două institute, cele câteva abateri peste marjele de eroare neafectând practic performanța obținută.

Considerăm că unele abateri, care apar mai ales în cazul unor sectoare din București, sunt cauzate de procentul mare al refuzurilor de a răspunde la chestionare, de peste 25% din totalul respondenților. Cei care au refuzat fac parte, cu precădere, din anumite grupuri vulnerabile, cum este populația de peste 60 de ani care a arătat o reținere mare față de discuțiile cu operatorii de interviu, foarte posibil și din cauza fricii de îmbolnăvire cu coronavirus. Dacă aceste refuzuri sunt corelate și cu eșantioanele mai mici stabilite pentru sectoarele din București, cel mai mic eșantion fiind cel din sectorul 1, atunci se poate explica, parțial, diferența semnificativă dintre locurile 1 și 2 pentru funcția de primar, dintre rezultatele sondajului la urne și cele publicate de BEC, situație care încă se discută și după numărătorile oficiale. Nu excludem nici funcționarea unei anumite spirale a tăcerii care să defavorizeze candidații PSD știut fiind că acest partid a fost atacat mai accentuat în mass-media, astfel încât unii dintre alegătorii săi să nu arate cu cine au votat, mai ales în sectorul 1, cu electorat mai intelectualizat (50% cu studii superioare) și mai îmbătrânit. Așa se explică, cel puțin parțial, subestimarea șansei de primar pentru candidatul PSD la primăria sectorului 1 și supraestimarea candidaților USR-Plus, tinerii răspunzând cu solicitudine operatorilor de interviu.

În esență Exit-Poll-urile în cadrul celor 6 sectoare din București arată că:

2. a) aproape în toate cazurile sondajele au estimat corect câștigătorul. Singura abatere este dată de estimarea USR-Plus pe primul loc la câștigarea funcțiilor de consilieri locali la sectoarele 1 și 2. PSD-ul a fost estimat pe locul 2 cu procente apropiate de cele oferite de BEC;
3. b) marea majoritate a estimărilor s-au încadrat în marjele maxime de eroare stabilite, cu unele excepții cum este cazul de la sectorul 1 unde procentele pentru primii doi candidați estimate prin sondajul la urneau dezavantajat, se pare, candidatul PSD atât din cauza refuzurilor populației vârstnice de a răspunde la chestionar (procentul non-răspunsurilor a fost de peste 25% în cazul populației peste 60 de ani), cât și, presupunem, a voturilor anulate, mai multe în cazul electoratului PSD;
4. c) ordinea sau ierarhia candidaților, persoane sau partide, a fost confirmată de datele BEC, aproape în toate cazurile. Oricum, unele erori privind locurile în ierarhie sunt cauzate de diferențe de ordinul zecimalelor. De exemplu, la sectorul 5, Cristian Băcanu și Daniel Florea care apar în Exit-Poll pe locurile 2 și 3 au apărut la BEC invers, respectiv D. Florea pe locul doi și C. Băcanu pe locul 3 cu o diferență de 0,3 procente. Astfel de abateri sunt inerente în sondajele la urne cu mulți candidați, dar nu influențează semnificativ structura și trendurile datelor.

În concluzie și în cazurile sondajelor la urne pe sectoare rezultatele confirmă datele BEC, mai ales în cazul indicatorilor sau criteriilor de performanță referitoare la identificarea candidatului câștigător, stabilirea ordinii sau ierarhiei și integrarea, în majoritatea cazurilor, în marjele maxime de eroare stabilite. Puținele abateri care apar, mai ales în ceea ce privește depășirea unor marje maxime de eroare nu pun în discuție calitatea trendurilor constatate și nici consistența datelor. Acestea sunt practic inevitabile atunci când avem de-a face cu zeci de rezultate (outputuri) cum sunt cele obținute în cazul celor 9 Exit-Poll-uri (București, Craiova, Constanța, 6 sectoare din București), cu sute de candidați, persoane și partide. (Vezi 3. Comparație date Exit-Poll cu datele BEC)

Așa cum rezultă din datele care sunt prezentate în continuare, rezultatele celor nouă Exit-Poll-uri efectuate sunt confirmate, în esență, de rezultatele publicate de BEC.

Rezultatele publicate de CURS-AVANGARDE în ceea ce privește alegerile din Municipiul București, Municipiul Craiova și Municipiul Constanța sunt confirmate de datele BEC, abaterile fiind sub 3% peste marja de eroare stabilită (cu o singură excepție, estimarea voturilor pentru USR-Plus pentru Consiliul General), PSD fiind dat, totuși, cu un scor în marja de eroare. În cazul orașelor Constanța și Craiova, Exit-Poll-urile au furnizat rezultate în marja de eroare câștigătorul fiind estimat cu exactitate în municipiul Constanța și cu o abatere de sub 0,5% în municipiul Craiova.

Rezultatele publicate de CURS-AVANGARDE în ceea ce privește sectoarele se încadrează și ele în marjele de eroare stabilite pentru fiecare candidat, persoană sau partid. De regulă în analize se utilizează abaterile peste marjele de eroare stabilite. În acest caz în datele celor 9 Exit-Poll-uri apar doar trei situații în care depășirea este de peste 3% față de marja de eroare. Dacă abaterile sunt raportate la marja de eroare pentru diferențele sau ecartul dintre rezultatele BEC și Exit-Poll-uri atunci abaterile sunt mai mici. La cerere, pot fi calculate și acest gen de abateri în cazul datelor de Exit-Poll. Deocamdată le prezentăm doar pe cele față de marja de eroare calculată la procentul sau scorul obținut de fiecare candidat.

3. Comparație date Exit-Poll cu datele BEC

Anexa 1. Alegerile prezidențiale din SUA 2004 – Bush vs Kerry

Câteva exemple de abateri față de ecarturi sau distanțe mari sunt prezentate în Anexa referitoare la alegerile prezidențiale din SUA din 2004 – Bush vs Kerry. Prezentăm în continuare câteva date privind scorurile obținute de cei doi candidați prezidențiali prin predicțiile Exit-Poll-urilor, comparativ cu rezultatele în urma numărării voturilor. Pe lângă abaterile mari, în patru state s-a schimbat și ierarhia dintre cei doi candidați.

                                                                                     Table 1.1⁶: Predicted vs. tallied percentages in battleground states

Bush        Kerry      Predicted      Bush        Kerry        Tallied      Tallied vs.

predicted predicted   differential     tallied       tallied     differential    predicted

Prima coloană colorată din tabel arată ecartul în procente dintre candidați rezultat în urma exit poll-urilor. Următoarea coloană colorată din tabel arată ecarturile dintre candidați, în procente, rezultate în urma numărării voturilor. Ultima coloană colorată din tabel arată diferența/modificarea dintre ecarturile prezise de exit poll-uri și ecarturile rezultate după numărarea voturilor, inclusiv în favoarea cui s-a produs această modificare. În 10 din cele 11 ”battleground states”, ecarturile în urma numărătorii voturilor s-au modificat în favoarea lui Bush.

Cea mai mare diferență dintre rezultatele după numărarea voturilor și exit poll a fost în statul New Hampshire, acolo unde Bush a obținut la exit poll 44,1%, iar în urma numărării voturilor a obținut 49% (rezultând o abatere a exit poll-ului de 4,9% în cazul scorului acestui candidat). De cealaltă parte, Kerry a obținut la exit poll 54,9%, iar în urma numărării voturilor a obținut 50,3% (rezultând o abatere a exit poll-ului de 4,6% în cazul acestui candidat). Ecartul (distanța) dintre cei doi, estimat la exit poll, a fost unul de 10.8% în favoarea lui Kerry, iar în urma numărării voturilor, acesta s-a redus la doar 1,3% în favoarea lui Kerry, rezultând o distanță de 9,5% între ecartul de la exit poll și cel de după numărătoare, diferență care s-a constituit în favoarea lui Bush.

Exemplele pot continua, așa cum se poate observa în tabel, cu state ca Ohio, unde diferența dintre cele două ecarturi (cel rezultat în urma numărării voturilor și cel prezis de exit-poll) a fost de 6,7% în favoarea lui Bush, Pennsylvania (6,5% în favoarea lui Bush) și așa mai departe.

Mai mult, în unele state (cum ar fi Iowa, Nevada, New Mexico sau Ohio), ierarhia rezultată în urma numărătorii voturilor s-a schimbat față de cea prezisă de către exit-polluri, Astfel, în aceste state, deși exit poll-urile îl dădeau câștigător pe Kerry, în urma numărării voturilor, a ieșit învingător Bush.

Sursa datelor: ”The Unexplained Exit Poll Discrepancy”, Steven F. Freeman, University of Pennsylvania – The Center for Organizational Dynamics

Datele din tabel sunt cele publicate de către CNN pe website-ul propriu în noaptea alegerilor. CNN a avut datele în baza apartenenței la asociația National Election Pool (NEP), un consorțiu de organizații/instituții media care contractează, la alegeri, exit poll-uri la scară largă, așa cum s-a întâmplat și în cazurile alegerilor anterioare, din 2000 și 2002. NEP a contractat pentru realizarea exit poll-urilor două companii de cercetare de piață respectate și de anvergură în Statele Unite – Edison Media Research și Mitofsky International.

Anexa 2. Diferențele dintre ecarturile (distanțele) dintre predicțiile Exit-Poll-urilor și ecartul rezultat prin numărarea voturilor la alegerile prezidentiale din SUA – 2016 – Clinton vs Trump

Potrivit exit poll-urilor realizate de către Edison Research și publicate de către CNN la închiderea urnelor pentru aceste alegeri prezidențiale, Hillary Clinton a câștigat 4 ”battleground states” cheie (NC, PA, WI și FL), state pe care apoi s-a dovedit că le-a pierdut, în urma numărării voturilor. Deci predicții neconfirmate sau greșite.

Pentru aceste alegeri, au fost realizate exit poll-uri publicate în 28 de state. Multe au avut abateri peste marja de eroare acceptată pentru diferențe (distanțe). Așa cum se poate observa pe ultima coloană, în patru state sunt abateri peste marja de eroare calculată, diferență de peste 3%. În 22 dintre acestea, discrepanțele între exit poll-uri și numărătorile voturilor au fost în avantajul lui Trump. În 12 dintre aceste state, aceste distanțe, care i-au adus un avantaj lui Trump, au depășit marja de eroare a exit poll-urilor realizate în statele respective. Cele mai mari depășiri ale marjelor de eroare s-au înregistrat în state ca Missouri (cu 5,4% în afara marjei de eroare), New Jersey (cu 4,2%), Ohio (cu 4,5%), Maine (cu 3%) și atele, conform tabelului. Depășirile luate în calcul sunt cele în afara marjei de eroare.

În cazul ecarturilor (distanțelor) dintre cei doi candidați, cele mai mari diferențe sau abateri între ecarturile rezultate în urma numărării voturilor și ecarturile estimate de exit poll-uri s-au înregistrat în state ca Missouri (10,1% diferență între ecartul de 8,4% estimat de exit poll și ecartul de 18,5% rezultat în urma numărătorii), New Jersey (10% diferență între ecartul de 24% prezis de exit poll și ecartul de 14% rezultat în urma numărătorii), Utah (8,5% diferență între ecartul de 9,4% prezis de exit poll și ecartul de 17,9% rezultat în urma numărătorii) și altele, conform penultimei coloane din tabel.

În ceea ce privește abaterile exit poll-urilor pe scorurile estimate pentru fiecare candidat, față de scorurile obținute în urma numărătorii voturilor, printre cele mai semnificative par a fi următoarele:

• Missouri, unde Trump a obținut 51,2% la exit poll și 56,39% în urma numărătorii voturilor (abatere de 5,19%) iar Clinton a obținut 42,8% la exit poll și 37,88% în urma numărătorii voturilor (abatere de 4,92%)
• New Jersey, unde Trump a obținut 35,8% la exit poll și 41,02% în urma numărătorii voturilor (abatere de 5,22%) iar Clinton a obținut 59,8% la exit poll și 55% în urma numătorii voturilor (abatere de 4,8%)
• Altele considerabile, conform tabelului.

Sursa datelor: www.tdmsresearch.com

[1] În final, marjele de eroare maxime asumate de către realizatorii Exit-poll-urilor sunt următoarele:

Municipiul București și sectoare (marja maximă pentru cel mai mic sector): +-2,6% (2,1%+0,5%)

Municipiul Craiova: 2,0% (1,5% + 0,5%)

Municipiul Constanța: 2,1% (1,6%+0,5%)